Archive
Marketing politic în alegerile locale din 2008 la Arad
Introducere
Comunicarea politică în campania electorală s-a dovedit a fi esenţială pentru oamenii politici. Ei trebuie însă să înţeleagă că în urma realizării unei bune comunicări cu jurnaliştii politici, mesajul ajunge la electorat nealterat. Jurnalistul este cel care poate influenţa prin interpretare, reinterpetare, chiar trunchiere, modul în care mesajul politic ajunge la public. Presa este considerată inamicul public al multor politicieni români.
În acest volum am analizat un caz concret de tânăr politician român care având în spatele său o structură bine pusă la punct a reuşit o premieră în Aradul post-decembrist: a convins arădenii să-l voteze de două ori, fiind unicul primar post-revoluționar al Aradului cu două mandate. Prezentarea este cu atât mai actuală cu cât ne apropiem de momentul unui nou proces electoral, în anul 2012, când fotoliul de primar al Aradului va fi din nou în joc. Analiza modelului de succes folosit de Gheorghe Falcă în anul 2008 poate fi utilă pentru orice candidat care se va lansa în cursa electorală în anul 2012.
Aradul este un oraş din vestul României, cu 158.975 alegători înscrişi pe listele de vot în campania electorală pentru alegerile locale din 2008. Spre deosebire de alte oraşe, aici nu s-a putut impune o anume „reţetă” de partid. Arădenii s-au considerat întotdeauna europeni şi nu uită adesea să spună că ei sunt mai aproape de Viena decât de Bucureşti. Gheorghe Falcă, primarul de două mandate al Aradului a înţeles foarte repede acest lucru şi s-a adaptat. Este un politician tânăr, despre care unora le place să afirme că are principala calitate de a fi finul lui Traian Băsescu. Falcă a demonstrat că deşi nu este arădean get-beget, a înţeles mai bine ca alţi contracandidaţi arădeni ce vor arădenii: mai puţine vorbe şi mai multe fapte. De câţiva ani întreg oraşul este un şantier, iar cartierele tradiţionale de case au început să arate ca de la „oraş”. Când a preluat fotoliul de primar al Aradului, în anul 2004, Aradul era un oraş canalizat într-o proporţie de 55%, iar acum, a ajuns la 99%. În 2004, în Arad erau 400 de străzi neasfaltate, acum acestea sunt extrem de puţine şi vor fi asfaltate în totalitate în 2011, după finalizarea lucrărilor de introducere de reţele de gaz şi canalizare. Falcă a beneficiat de sprijinul unor importante firme de consultanţă, care, se pare, l-ar fi consiliat şi pe naşul său, Traian Băsescu, pe când era primar al Capitalei. Aşa a început proiectele, a obţinut banii şi au început lucrările. La un moment dat, spre finalul mandatului său i se spunea că e penibil că toată ziua merge la Bucureşti să obţină bani pentru autostradă, iar Aradul nu are nimic cu autostrada. Gheorghe Falcă a reuşit să-şi impună punctul de vedere şi culoarul autostrăzii IV conţine şi centura Aradului, adică 12 kilometri de drum şi un pod peste Mureş.
Gheorghe Falcă nu a fost un primar iubit de presa locală. Probabil că nici comunicarea sa cu jurnaliştii nu a fost foarte bună, el încercând să discute în date tehnice anumite proiecte şi în faţa planşelor, în timp ce jurnaliştii erau absolvenţi de filologie, în cel mai bun caz, şi nu înţelegeau nimic din denumiri ca PUD, PUZ, studiu de fezabilitate etc. Apoi au intervenit problemele sale legate de dosarele penale instrumentate de DNA, acestea fiind intens mediatizate. Pentru a obţine un al doilea mandat, lupta sa cu ceilalţi contracandidaţi a fost puternică. Cei mai importanţi contracandidaţi aveau experienţă în administraţie publică: viceprimarul din timpul primului său mandat, doi foşti primari ai Aradului şi câţiva consilieri locali. Cu toate acestea, în dorinţa lor de a ajunge primari ai Aradului, au făcut aceeaşi greşeală: au promovat agresiv o campanie negativă la adresa lui Gheorghe Falcă. Ei nu l-au criticat pentru că acesta a făcut şi greşeli în timpul mandatului, nu au venit cu dovezi clare de irosire a banului public, ci l-au atacat pentru că poartă un ceas scump, că s-a pozat cu fetiţa şi soţia pentru campania electorală etc. Nici unul dintre contracandidaţi nu a venit cu soluţii clare pentru oraş, cu proiecte viabile, având identificată sursa de finanţare. Toţi intenţionau să construiască, să ofere arădenilor tot ce şi-ar putea dori, în momentele în care îşi mai aminteau şi de arădeni fiind preocupaţi de războiul lor cu Gheorghe Falcă. Consilierii de imagine şi cei de marketing ai campaniilor lor electorale erau trimişi de conducerile de partide de la Bucureşti şi nu prea ştiau ce ar fi bine pentru oraşul de pe Mureş. Practic, campania electorală pentru alegerile locale din 2008, de la Arad a fost un război Falcă împotriva tuturor. S-a ajuns la disperare din partea unor politicieni pentru a se promova, a se „vinde” electoratului pentru a avea cât mai multe voturi. Astfel, candidatul PSD la Primăria Aradului, Dorel Căprar a apelat la… Dumnezeu: afişele sale cu care a împânzit Aradul erau o imagine a candidaţilor de consilieri ai partidului (adică a 11 dintre ei), grupaţi în jurul unei mese lungi în jurul candidatului Căprar, cu celularele la vedere, într-o atitudine ce aduce aminte, pentru cei cu imaginaţie bogată, de celebrul tablou al lui Leonardo da Vinci, „Cina cea de Taină”. Apoi, PSD a „coborât” pe pământ şi a adoptat o altă strategie de campanie electorală, bazându-se pe zicala că „totul trece prin stomac”: lansare cu mici, bere şi muzică populară, transport gratuit cu autocarul la cumpărături în Ungaria, înainte de sărbătorile pascale. Contracandidaţii lui Falcă au promis 20.000 de locuinţe sociale pentru arădeni, taxe, impozite şi preţuri mai mici (!?) şi chiar rezolvarea traficului în municipiul Arad. Deşi pastorul unei importante biserici baptiste din Arad, Dorel Popa, contracandidat al lui Gheorghe Falcă, beneficiind de consultanţi americani, a avut una dintre cele mai negative campanii electorale. Practic, candidaţii PC, PNL şi PNG au avut o singură ţintă: Gheorghe Falcă. Falcă a decis să le trimită flori celor ce-l critică. „Noi am construit până acum şi vom construi în continuare iar dacă cetăţenii se declară mulţumiţi înseamnă că noi ne-am făcut datoria. Noi construim şi nu vrem să murdărim”, a susţinut el în timpul campaniei electorale. [33]
Deşi nimeni nu spera ca Gheorghe Falcă să câştige Primăria Aradului din primul tur, campaniile negative la adresa sa l-au victimizat în ochii arădenilor care erau speriaţi că dacă Falcă nu mai ajunge primar, rămân fără canalizare sau cu strada neasfaltată, aşa cum a fost până atunci. Aşa că, mulţi şi-au spus: „Nu contează că are probleme, toţi fură dar Falcă cel puţin a construit ceva în Arad!”, au ieşit la vot şi Falcă a ieşit primar din primul tur cu 66,67 %, iar PD-L Arad avea să se claseze pe primul loc într-un clasament intern al partidului, obţinând la Arad 15 din cei 21 de consilieri locali. În acest context, PD-L putea impune doi viceprimari, dar a considerat că democraţia va avea de suferit pentru că se va ajunge uşor la dictatură şi unul dintre cele două posturi de viceprimari ai Aradului a revenit în urma negocierilor UDMR, care şi-a păstrat acelaşi viceprimar din ultimele trei mandate, Levente Bognar.
Sorin Trocan
Sorin Trocan 